Chimen

Aroma chimenului

Chimenul are o aromă dulce, iar gustul său poate fi descris ca fiind picant, cu o note ce amintește de anason și fenicul. Aroma intensă și gustul caracteristic se datorează uleiurilor esențiale pe care îl conține.

Utilizarea chimenului

Chimenul poate fi folosit pentru asezonarea mâncărurilor de varză și cartofi, la tocănițe, supe, tobe, cârnați, pâine, produse de patiserie, brânzeturi, lichioruri și preparate cu fructe de mare. Se potrivește bine cu mâncărurile grase precum cele din carne de gâscă, miel, porc, oaie și gulaș.
De asemenea, frunzele proaspete și tinere ale plantei de chimen pot fi folosite la asezonarea mâncărurilor. Acestea au aspect similar mărarului și un gust asemănător cu cel al pătrunjelului. Ele se asociază bine cu salate și supe.

Sfaturi pentru gătit

Foarte rar, chimenul poate fi combinat cu alte condimente deoarece aroma puternică poate domina gustul celorlalte.
Fructele de chimen care pot fi utilizate atât întregi, adăugate în timpul fierberii, cât și măcinate pentru a-și degaja întreaga aromă.

Originea și istoria chimenului

Chimenul este o plantă bienală de la care se folosește atât rădăcina, cât și fructele. Fructele sale au formă de semilună și culoare maro-închis.
Chimenul nu trebuie confundat cu chimionul, acesta din urmă având o aromă mult mai puternică și un gust mai amar. Cele două plante fac parte din familia Umbelliferae, în rest nu au prea multe în comun.

Chimenul este unul dintre cele mai vechi condimente din Europa, fiind utilizat de cel puțin 3000 ani. Mâncărurile erau condimentate cu chimen încă din antichitate. În Evul Mediu, fructele de chimen erau foarte populare, se credea că pot alunga demonii și că pot fi folosite ca și protecție împotriva vrăjitoriei.
În prezent, Olanda este cel mai important furnizor de semințe de chimen, termenul “calitate Amsterdam” fiind un fel de sigiliu de calitate pe piața mondială. Chimenul mai este cultivat în Polonia și Frislanda de Est, printre altele.

Bine de știut

Chimenul se armonizează foarte bine cu cimbru, mărar, fenicul, usturoi, coriandru, nigella (chimen negru), ienupăr, coajă de lămâie și ceapă.